Sardigna mutit Sardigna

Is giòvonos po sa Sardigna chi bolet cambiare

In Sardegna vivono e si incontrano cinque lingue del luogo, che marcano il nostro essere e la nostra visione del mondo. Vogliamo poterle vivere in ogni momento della nostra esistenza, per essere più felici e aperti. Il nostro impegno sarà continuo, abbiamo bisogno di aiuto e comprensione.

Poita ti tzerriaus

Noso seus Sardos e Sardas che a tie: trebballadoras e trebballadores a contu nostu o dipendhentes, o in crica de trebballu, o istudentes.

Seus giòvonos asuta de is barant’annos, seus faendo una vida chentza seguresa e is cambaradas políticas chi de tropu tempus amministrant sa Sardigna no nosi arrapresentant. Políticos tropu afariaos a fàere e tènnere clientes, unu muntone de afaristas a iscopu personale chi no faent contu de is bisòngios e de is rimédios chi serbint a sa gente, no nde foeddant e no interessant sa gente, e lassant is risorsas de sa Sardigna a torracontos istràngios. 

Una cambarada de polìticos po torracontos contràrios a su chi bisòngiant a sa parte manna de su pòpulu sardu, comente funt cussos de is multinatzionales, aziendhas mannas bonas a leare e pinnigare, fundhatziones privadas e massonerias chi decidint sa mala sorte de sa Sardigna chentza chi mai nemos ddos apat mancu votaos. 

Nosi funt lassandho una Sardigna sèmpere de prus ispérdia, sèmpere prus pòbera de gente, avilia, iscoragia, disanimada. Una Sardigna chi nosi paret cundennada in su presente e po su benidore a trabballedhos a mindigu, de pagu dura e a isfrutamentu, disocupatzione, in dificurtade a fàere bona impresa, impoberimentu, energia cara, incuinamentu, farta de servízios comente si tocat e tandho fintzes emigratzione a malaggana. 

Epuru, cun totu cussu, seus impegnaos die cun die, cun interessamentu, passione e cumpeténtzia po campare cun dignidade e fàere de sa terra nosta unu logu méngiu. Ca a diferéntzia de is amministratziones regionales, arrennesseus a bíere chi teneus possibbilidades mannas.

De noso, ddue funt cudhos chi cun totu is fortzas istúdiant, trebballant cun passione e faent naschire àteros trebballos. Dhue funt cudhos impegnaos in is amministratziones comunales, in is associatziones, in su mundu de sa cultura e de su volontariau.

Dhue funt cudhos chi ant animau e ànimant is comitaos a difesa de sa sanidade, po su giustu prétziu de su late, a difesa de is postos de trebballu e de is diritos, contr’a su menguamentu de is servítzios, po is iscolas e is universidades de ddas pòdere fàere e istudiare, e àteras cosas meda argumentu de is crònacas die cun die. 

Cun noso ses?

Tandho as a èssere de acórdiu fintzes ca cust’impegnu no podet bastare.

No podet bastare si boleus frimmare su cedimentu a mancamentu de coro de sa Sardigna in s’economia, in s’organizatzione sociale, in s’ambiente, in sa matessi populatzione.

No bastat prus si boleus chi sa Sardigna siat unu mosàicu de logos de dhue pòdere istare e campare cun dignidade, de is citades fintzes a sa prus pitica de is biddas.

No podet bastare si, invece de una Sardigna morindo, punnaus a una Sardigna chi faet s’investimentu in is giòvonos e in s’istrutzione, po unu irvilupu giustu socialmente e arrispetosu de s’ambiente, chi produet benes po chie campat in custa terra, avalorando is limbas suas e connoschendo s’istória sua, faendosi protagonista de sa política e de economia euromediterrània.

No bastat prus si boleus una Sardigna de gente interessada e demogràtica, autodeterminada e creativa de bonas possibbilidades 

Po cricare de dda fàere custa Sardigna chi boleus depeus fàere su chi is chi dd’ant amministrada fintzes a como no ant bófiu fàere: s’unione de is Sardos, po naschire unu grande e mannu movimentu de cambiamentu políticu e culturale, fache a is votatziones, regionales e amministrativas chi aus a tènnere a presse, certu, ma chi càstiat meda prus ainnanti. Unu movimentu chi portat s’ànima e s’ànimu de chie in custa terra portat is peis e depet portare fintzes sa conca e is manos po lòmpere a pòdere decídere cun libbertade e responsabbilidade nosta

Po custu ti mutius a bènnere a un’atóbiu po intèndere ite Sardigna ias a bòllere.

Su derruimentu si podet trantzire e su cambiamentu ddu podeus fàere impare, po su bene nostu e de cantos ant a bívere in sa Sardigna de su benidore.

 

Sa Sardigna chi nosi ant lassau

De is guvernos italianos, deghina e deghinas de annos, aus tentu solu farinos, avantzos, po istradas, trasportu, servítzios e – cando ndh’aus tentu – progetos de ocupatzione a incuinamentu grae, o assurdos, e ancora sighindho a pesu in sa terra nosta. 

De is palatzones de sa RAS no est andada méngius: giai de tempus meda ddos ant ocupaos arrivistas aprofitadores, interessaos prus a si coltivare is clientes. Foras calecunu tempus, is amministratziones chi fúrriant in sa RAS si cualíficant po iscèberos ibbagliaos o mai fatos, o atesu de is torracontos e bisòngios de sa parte prus manna de is Sardos

Torracontos de cambaradas de podere chi decidint meda de sa sorte de sa Sardigna chentza chi mai ddos apant mancu votaos. Si cumprendet cust’arresurtau cun d-una classe ‘dirigente’ a incupeténtzia irvilupada e de ideas bècias prus chi no po s’edade, chi si una cosa faet est cussa de alimentare un’irvilupu chi no serbit a s’Ísula, a su postu de èssere sa ghia de su progressu de s’economia e de sa sociedade sarda.

Siat craru ca ddue at personas meda de valore chi si impegnant fintzes cun custa política chi connoscheus, ma a s’acabbu no funt custas chi pigant is decisiones.

A dónnia furriada eletorale, che a s’úrtima puru, funt sèmpere a gherrígios e “giogos” de podere, promissas meda de progetos po sa Sardigna ma chentza farta iscabudaos.

Deosi, sa terra nosta paret cundennada a unu presente e a unu benidore de trebballu a pregadorias e pedidorias, a promissas e médios pagos, chentza seguresa e de pagu dura, isfrutamentu, disocupatzione, trebballu a cua, pérdia de populatzione e, deosi, emigratzione meda de is giòvonos. Sa Sardigna paret cundennada a un’economia dipendente pagu irvilupada e pagu produtiva, cun totu s’aggràviu de is infraistruturas, chentza investimentos de ammodernamentu de produtzione e de produtos, cun istrutura produtiva modesta e tropu fratzionada.

Sa Sardigna chi iaus a bòllere

No est prus tempus de lassare o intregare sa sorte de sa terra nosta a chie nosi at portau a is cunditziones de oe. Po cussu iaus a bòllere pentzare impare a tie e a totus, féminas e ómines chi si dda pigant a coro, cal’est sa Sardigna chi boleus fàere fintzes in su tempus benidore. 

Ti proponeus solu unos cantu valores, de errichire cun su contribbutu tuo, e ti mutius a ndhe arrexonare totus impare cun noso.

  1. Iaus a bòllere una Sardigna bona a che bogare is diseguagliàntzias sociales cuncordando unu modu de fàere s’economia prus giustu e chentza distrúere su logu, chi pòngiat a fundhamentu su chi sa Sardigna tenet de suo de risorsas materiales e culturales, mancari de torrare a pentzare o ammodernare, po tènnere un’economia forte, vària, chi s’irvilupat, fintzes po istare in su mercau po sa calidade de is produtos e de is servítzios, po sa coperatzione de is produtores, is investimentos de ammodernamentu tecnológicu e digitale, su benèssere económicu e sa formatzione professionale de is trebballadores, is produtziones e is servítzios cumpatíbbiles cun s’ambiente e cun profetu sociale. 
  2. Iaus a bòllere una Sardigna che ispendet po totu su chi est ischire e ischire fàere, diritu de istudiare e libberamente àere intrada a sa cultura in totu is tempos de sa vida, aumentando meda is diplomaos e laureaos, is connoschéntzias e cumpeténtzias necessàrias po ammodernare is atividades de trebballu, po lòmpere a una demogratzia cumpria e crèschere su benèssere sociale. 
  3. Iaus a bòllere una Sardigna chi su èssere féminas no siat una dificurtade in prus in su trebballu e in sa vida de dónnia die, faendo una política noa po su trebballu e is servítzios po is minores, su contivígiu e atendimentu de is antzianos e de is disàbbiles, is servítzios sanitàrios in is territórios, consultórios e centros a difesa contr’a is abbusos a dannu de sa persona, po un’educatzione a sa sessualidade e a s’istima in is iscolas e istraviare innanti de naschire dónnia genia de abbusu, presuntzione e cracamentu omolesbotransfóbbicu.
  4. Iaus a bòllere una Sardigna plurilíngue, chi foedet cun dignidade sa limba sua pubblicamente e connoscat s’istória sua de pópulu, chi dh’acabbet de si pàrrere forana e coígiu de calecunu centru fora, ma issa etotu centru e ateretanti parte de s’istória europea e mediterrània.
  5. Iaus a bòllere una Sardigna mosàicu de logos inue si podet istare e bívere cun dignidade, cun ocupatzione de bona calidade. Garantzia de servítzios e diritos  sociales e civiles, de is citades fintzes a sa bidha prus pitica, chentza logos de série A, B e… Z.
  6. Iaus a bòllere una Sardigna a energia rigenerante a su 100% e indipendente, no a servítziu de is multinatzionales de su bentu e de su sole, ma de sa colletividade e de is impresas in Sardigna. 
  7. Iaus a bòllere una Sardigna chi s’istimat, s’incurat e contivígiat su territóriu valorizandoddu cun d-una agricultura multifuntzionale e políticas chi punnant a cumprire is filieras po agiudu e profetu a is produtziones, a formatzione professionale noa, creativa cun ricàmbiu generatzionale, chi fatzat de is sartos unu logu biu, logu de vida tentu contu.
  8. Iaus a bòllere una Sardigna chi potzat arrespòndhere a is bisòngios de chie che istat, a istruturas noas e Amministratzione Púbblica profetosa e crara de agiudu a sa modernizatzione de s’economia e a s’arretza e intessidura sociale e culturale.  
  9. Iaus a bòllere una Sardigna chentza centralismos, ne bècios e ne reghentes, chi camminet a passos mannos fache a sa autodeterminatzione política e istitutzionale in su panorama euromediterràniu e chi, chentza ibertare àteru tempus si fatzat seriamente forte de sa pagu autonomia chi tenet po garantire diritos e torracontos in raportu a s’Istadu Italianu e po ecuilibbrare is poderes de sa RAS a favore de is Entes Locales.

Ite movimentu iaus a bòllere 

  1. Apertu, pluralista e inclusivu: bonu a tèssere relatziones, fàere e ispainare istúdiu, connoschéntzia, fàere naschire istima e fide in noso e in s’atzione política colletiva. In d-una civiltade impressia totu currera a bocidura e tempus líbberu sèmpere prus pagu (cando no est disocupatzione), tocat a tènnere totus tempus e praxere de interessamentu e partecipatzione política.
  2. Intrare in parte, camminare e fàere cun profetu: una piataforma cívica, in preséntzia e online po nosi chistionare, pigare decisiones, pònnere impare e a cunfrontu ideas, propostas de programma, de formatzione e de atividades de fàere, giaendo e permitindo sa paràula fintzes a is medas chi funt foras e iant a bòllere agiudare a dda cambiare in méngius.
  3. Interessante, presente in citades e biddas e chi arrespundhat a is bisòngios reales de is territórios, cumenciando de chie in is territórios ddue istat, cun s’agiudu de animadores e organizadores de comunidade chi fatzant naschire cusciéntzia fundada e coperatzione sociale, produtiva e culturale.
  4. A servítziu de cantu in Sardigna si movet giai a sa banda giusta, e ofrat istrumentos, servítzios e formatzione po favorire relatziones noa tra professionistas, progetos de solidariedade po poberesas bècias e noas, coperatzione tra impresas sanas e méngius organizadas po migliorare e fàere naschire àteras ocasiones po is produtos chi faent e servítzios, ocasiones de cundivisione de su ischire e de is professionalidades tra chie est ancora inoghe e chie ch’est fora, organizando ocasiones de cunfrontu de isperiéntzias noas de guvernu in àteros logos de su mundu.

De inue seus benindo 

Boleus fàere naschire unu tempus nou de progetos de cambiamentu e impegnu civile, de istima e de coràgiu po che mundare disisperu, avilimentu, isporu e arrennegu a tírria. No boleus arregodare de àere provau, ma cumbínchere sa parte cantu prus manna de is Sardos ch’istant in custa terra a isceberare e decídere de fàere impare custu camminu de libbertade e responsabbilidade.

Ddue funt cuddos chi, assicaos po custa proposta annovadora, ant a cricare de nosi apicigare etichetas bècias e istantissadas po dd’irgonfiare is orrodas. No ddue ant a arrennèscere! Ca noso no teneus de aguantare torracontos a dannu angenu e privilégios de chistire, a diferéntzia de chie tenet curpa de sa derruta económica e sociale de sa Sardigna, de sèmpere afariau po no pèrdere podere e postu serbindo torracontos istràngios chi faent s’istória de isfrutamentu de sa gente e de is risorsas colletivas nostas isorrobbando e incuinando peri su logu.

Seus e ischeus de èssere fígias e fígios  de sa gente chi at aguantau istantrantagiada in is séculos cust’Ísula: boleus torrare a unu benidore de òperas in sa terra chi nosi at giau vida cun sacrifíciu de generatziones de massajas e massajos, pastores, minadores, maistos e artistas de artes cambiadas ma sèmpere necessàrias, de minadores e operajos, de s’arte essia de is manos de Bantine Nivola e de Maria Lai, de s’iscummissa imprendhidora de Francisca Sanna Sulis e de Amsicora Capra, de s’ànimu de aguantu e apositzione de Paschedha Zau contr’a is ingiustítzias, de s’educatzione de is sentidos de Pepinu Mereu, Montanaru e Sergio Atzeni, de s’istúdiu de s’identidade nosta de Mialinu Pira o de sa psichiatra Nereide Rudas, de sa punna civile e balente de Eleonora de Arborea, Giommaria Angioy e de s’intelligéntzia, volontade e esémpiu de Antoni Gramsci po sa libbertade e sa giustítzia giusta in sa terra nosta.

Nosàteros seus noas e noso, cudhas e cudhos de sèmpere, aparteneus a s’istória de unu pópulu abbretiosu e ingeniosu fintzes cun istrobbu de pesos e cadenas, erricu de valores e de risorsas, de sèmpere in camminu po sa dignidade de su èssere gente!

Cun ogos e miradas noas e cun ainas noas boleus sighire custu camminu aperindo unu tempus nou de demogratzia sarda animada cun is sentidos de chie dd’istimat abberu. 

Foedhaus, nosi pigaus e giaeus sa paràula impare, pluralista, chi punnat prus in artu, cuncorda e forte, che a su méngius càntigu a tenore chi ancora no aus immaginau.

Ita cherimus fàere su 6 de santandria

Po fàere ite? Una die de chistionadas in assemblea e in labboratórios de ideas e progetos in preséntzia e online.

Cun chie? Cun chie nde tenet gana, chentza fàere contu de is annos chi tenet e de is isperiéntzias passadas, po nosi pònnere o intrare in parte de cumpeténtzias, ideas e ànimu bonu e forte de trebballare po un’alternativa in Sardigna.    

Comente? A grupos de trebballu, discussiones, arrexonamentos, decisione demogràtica cantu prus unitària, biendho e provandho maneras ativas de partecipare e progetare in manera costrutiva, coment’est bonu de fàere in totu is logos, po decídere impare, s’annu chi benit, unu programma de progetos po cambiare in méngius sa vida nostra in Sardigna.